Microregiunea Ţara Făgetului este aşezată în vestul României, în partea estică a judeţului Timiş și partea estică a județului Arad (Comuna Săvârșin), fiind o regiune organizată în jurul oraşului Făget, ca centru economic şi centru care furnizează serviciile de bază pentru comunităţile locale. Teritoriul este străbătut de Drumul European E673 si DN7 – ca principale căi de comunicare auto.

Relieful este deluros, respectiv muntos, făcând parte din zona dealurilor Lugojului şi a munţilor Poiana Ruscăi.

Clima specifică teritoriului este o climă specifică zonei de vest a României, cu o complexă interferenţă morfoclimatică (montan, piemontan şi luncă) unde energia solară se repartizează diferenţiat iar circulaţia maselor de aer vestice şi nord-vestice îi dă anumite particularităţi ce se pot regrupa etajat de la zonă montană la zonă de luncă.

Iarna se caracterizează prin frecvența valorilor sub 0ºC ale temperaturii aerului și prin prezența stratului de zăpadă variabil în timp.Temperatura medie anuală oscilează  între  -5 și 21 grade Celsius. Vânturile ce caracterizează clima microregiunii sunt: Austrul care este un vânt secetos; respectiv Vântul de vest determinat de anticiclonul Azorelor – care este cald și umed.

Resursele pe care se bazează potențialul economic al microregiunii sunt resurse proprii (terenuri arabile, pășuni, fânețe, păduri, produse animaliere și vegetale).

Flora şi fauna sălbatică este diversificată, specifică zonei de interferență deal/munte din estul județului Timiș. În zonă se găsesc următoarele animale sălbatice: mistreț, căprioară, cerb, iepure, lup, pisică sălbatică, râs, veveriță, vulpe, dihor. Păsările specifice zonei sunt: uliul șorecar, bufnița, corbul, fazanul și prepelița.

Pășunile limitrofe pădurilor sunt acoperite în proporție de 50% cu arbuști diverși: mesteacăn, stejar, plop, păducel iar murul și măceșul sunt prezente pe toate pășunile din regiune. Stratul arbustifer şi ierbos este reprezentat de păiuşul roşu, muşchi, urzica moartă, măcrişul iepurelui, leurda etc.

Pădurile din zona de deal sunt acoperite cu arbori de diferite esențe cum ar fi : cer, gorun, stejar, carpen, fag, salcâm, tei și cireș sălbatic, iar plantele întâlnite în aceste păduri sunt: feriga, ghimpele, diverse plante medicinale precum păducel, rostopasca, urzica, lumânărica, etc. La partea superioară a sub zonei fagului se găseşte sub zona de amestec a fagului cu bradul, molidul şi pinul, ocupând zona cea mai înaltă a Munţilor Poiana Ruscă. Insular se mai găsesc molidişuri pure ca: picia excelsa, bradul argintiu sau pe unii versanţi abrupţi fâşii înguste de esenţe moi (plop, arin, mesteacăn). În regiune putem întâlni şi importante plantaţii de castani.

Scurtă descriere a comunelor

Comunele ce alcătuiesc, zona sunt următoarele: Județul TimișPietroasa (cu satele Crivina de Sus, Poieni, Fărăşeşti), Tomeşti (cu satele Luncanii de Sus, Luncanii de Jos, Baloşeşti, Colonia Fabrică, Româneşti), Curtea (Homojdia, Coşava), Margina (Coşeviţa, Breazova, Zarani, Sinteşti, Nemeşeşti, Coşteiul de Sus, Groşi, Bulza), Făget - oraş (Băteşti, Brăneşti, Jupâneşti, Bichigi, Povergina, Bunea Mare, Bunea Mică, Temereşti, Begheiul Mic, Colonia Mică), Balinţ (Fădimac, Bodo, Târgovişte), Dumbrava (Răchita, Bucovăţ), Mănăştiur (Remetea-Luncă, Pădurani, Topla), Nădrag (Crivina), Bethausen (Cladova, Cliciova, Cutina, Leucuşeşti, Nevrincea), Bârna (Boteşti, Botineşti, Drinova, Jureşti, Pogăneşti, Sărăzani), Traian Vuia (Sudriaş, Jupani, Susani, Săceni, Surducu Mic) Fârdea (Hauzeşti, Gladna Montană, Gladna Română, Zolt, Mâtnicu-Mic, Drăgsineşti); Județul Arad : Savarsin este formata din 9 localitati si anume : localitatea de resedinta Savarsin si satele apartinatoare Caprioara, Cuias, Halalis, Parnesti, Temesesti, Toc, Troas si Valea Mare.

 

Nl. Locuitori rural

Nr. locuitori urban

Total locuitori

Suprafaţa totală

Densitate

26.657

7.263

33.920

1497

23

 

21%

Procent locuitori în oraşe

 

image

Microregiunea este o zonă cu o mare valoare naturală şi peisajistică. Înzestrată cu un relief variat şi cu o bogată reţea hidrografică, zona situată pe golful Lugojului în punctul de contact al dealurilor cu regiunea muntoasă, se învecinează la nord cu zona etnografica Lipova, la est cu zona Pădureni din judeţul Hunedoara, în sud peste versanţii munţilor Poiana Ruscăi, cu zona etnografica Bistra, iar în vest cu zona etnografica Lugoj.

Dintre formele de atracţie naturală care se găsesc în zonă putem aminti: stâncile, peșterile, poienile, izvoarele (inclusiv izvoarele termale), văile, cascadele, râurile şi pârâurile. Regiunea este străbătută de râul Bega.

Microregiunea Țara Făgetului are o importantă suprafaţă inclusă în Zone cu Situri Natura 2000:
 

  • șLocalitatea Săvârșin care este inclusă în cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0064 Defileul Mureșului Inferior si se află în apropierea Sitului Natura 2000 ROSPA0029 Defileul Mureșului Inferior Dealurile Lipovei .
  • Localitatea Căprioara este cuprinsă în cadrul sitului Natura 2000 ROSPA0029, tot aici sunt 3 rezervații, 2 de importanță națională Peștera Duțu și Peștera Sinesie și 1 de importanța județeană Măgura cu ghimpi de la Grosi-Pestis.
  • Localitatea Cuiaș este cuprinsaă în cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0064.
  • Localitatea Halalis este cuprinsă în cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0064.
  • Localitatea Pirnesti se afla in apropierea sitului Natura 2000, ROSCI 0064 si OSCI0070 Drocea.
  • Localitatea Toc este cuprinsă în cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0064.
  • Localitatea Troas se află în apropierea sitului Natura 2000 ROSCI 0070 Drocea.
  • Localitatea Valea Mare se află și în cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0064 și a sitului Natura 2000 ROSPA0029.
  • Localitatea Temeșești se află în apropierea sitului natura 2000 ROSCI0064.

 

Zone cu Natura 2000 – 9 sate din comuna Săvârşin au situri Natura 2000, de asemenea Lacul Surduc este propus ca sit Natura 2000
Zonă montană defavorizată – Nădrag, Pietroasa şi Tomeşti sunt UAT incluse în Zona Montană defavorizată.
O singură UAT nu este inclusă în zonele NHV
Zona a fost grav afectată de restructurarea industrială, comunele Nădrag, Margina, Mănăştiur, Tomeşti fiind cel mai grav afectate de închiderea unor intreprinderi în domeniile: metalurgie, chimic, sticla, cherestea etc.